I Love You, Man/Caut cavaler de onoare (2009)

Paramount si Dreamworks ne prezinta o comedie romantica simpatica despre ce (mai)  inseamna  sa fii barbat in zilele noastre. Initierea in masculinitate a unui tip trecut de treizeci de  ani nu e un subiect nou si este desigur material grozav pentru umor legat de sex insa de asta data nu ne aflam la nivelul frust al dezvirginarii la X ani, problema fiind pusa mai nuantat si mai matur. Vorbim insa despre o comedie asa ca fiti linistiti veti rade destul, acesta nu este una din acele dramolete care nu se hotoarasc cat de amuzante sau cat de tragice vor sa fie. Totusi filmul are o mica problema de identitate. O comedie romantica despre un cuplu ce se sfarseste invariabil cu o nunta? Un film despre si pentru barbati cu umor vulgar si comentarii misogine? In ce categorie intra “I love you, man”? Filmul nu este nici suficient comedie romantica nici multumitor comedie “de baieti” asa ca pentru diferite audiente anumite scene vor fi poate mai putin interesante.

Da avem un cuplu, avem si o nunta dar ceva este totusi altfel. Nu vom urmari barbatul/femeia singur/a in disperata nevoie de acuplare ci un viitor sot in cautare de prieten care sa-i fie cavaler de onoare la nunta. Si da, avem scenele tip cu baietii la vestiar si la serile de poker facand glume vulgare dar asta este exact ceea ce eroul filmului, din dorinta de a se integra, incearca si NU reuseste sa faca.
Peter (Paul Rudd) este un agent imobiliar care se logodeste. El este tipul de barbat dragut care se intelege perfect cu fetele. Nu ii plac sporturile “baietesti”, practica scrima, nu stie sa joace poker si se pare ca are dificultati in a relationa cu colegii barbati de la servici sau de la sala de sport. Pregatirile de nunta incep si pus in situatia de a se hotari care din prietenii lui va fi cavalerul de onoare ajunge intr-un impas caci vedeti, el nu are prieteni barbati. Peter este un tip de treaba dar care habar nu are ce presupune relationarea de la barbat la barbat. Si de fapt in general, regulile nescrise ale comportamentului masculin ii sunt total straine.

Intalniri aranjate, cautari pe internet, ajutorul parintilor in a-l face sa cunoasca un barbat duc la situatii previzibil hilare. In cele din urma, la prezentarea unei case pe care trebuie sa o vanda il intalneste pe Sydney Fife (Jason Segel), un investitor care isi ocupa timpul plimbandu-si cainele pe faleza, cantand la chitara in garaj si cautand sa cunoasca femei divortate pentru ca “au marea calitate de a nu fi interesate de relatii serioase”. Un tip amuzant si excentric, el nu este deloc deranjat de stilul ne-cool al noului sau amic si de gafele pe care acesta le face la tot pasul astfel ca intre cei doi se infiripa o relatie de prietenie care in cele din urma ajunge sa o faca geloasa pe Zooey, viitoarea sotie a lui Peter.
Sydney este  hedonistul perfect: dispune de timpul lui, are relatii de scurta durata cu diverse femei, prietenii si distractia par sa ii ocupe o parte suspect de mare din zi. Realizarea remarcabila a filmului e ca Jason Segel reuseste sa faca acest personaj plauzibil si placut. Paul Rudd nu este mai prejos in rolul baiatului simpatic care nu e de fapt  nici timid nici nesocial nici tantalau dar totusi nu are nicio idee despre cum e cazul sa te porti in anumite situatii.
In rolurile secundare o distributie solida aduce la viata personaje care sustin bine actiunea.

Dupa jumatate filmul incepe sa treneze.  Avem parte si de scene ceva mai putin antrenante si care parca sunt rezultatul a atat de multe duble incat actorii au obosit repetand.  Nu scapam de  locurile comune ale comediilor “baietesti” adica umorul fizic gen voma, partzuri si nu suntem scutiti nici de reperele fixe ale unei comedii romantice: criza de relatie, nunta, etc.  insa de asta data, substanta filmului vine din caracterele celor doua personaje principale care sunt bine conturate, credibile si amuzante. Peter, barbatul care reuseste sa fie o culme a penibilului in incercarile lui disperate de a fi cool si Sydney, excentricul care refuza sa se maturizeze sunt un tandem care fac ca acest film sa se ridice deasupra masei mediocre de comedii romantice produse pe banda rulanta la Hollywood.

8.