Sideways (2004)

Sideways rocked! A two-faced story, cu subiect blurry de comedie romantica trecut si rastrecut prin ciur, insa pus sa vibreze pe o sarma suspendata, de unde toate imaginile-cliseu ale mizeriilor comerciale sunt dezidealizate, refiltrate si captusite cu naturalete frusta, cu ironie cu toptanul, cu amaraciune diluata si cu un joc al unui hopa-mitica-Paul Giamatti care da clasa schemelor rasuflate si afectate ale Hollywoodului.

Ultima saptamana de burlacie a unui cocalar inconstient, chitit pe infidelitati de spartu’ targului, solar si anarhic e ocazia unui periplu in zona difuza a motelurilor amorale, vertij in care este prins cu japca si un semi-scriitor-semi-degustator de vinuri pedant, blocat in purgatoriul unei casnicii de mult ratate.

Fara sa se cantoneze in realism tipologic, lui Alexander Payne ii place totusi tot ceea ce este tipic si constant intr-o etapa din viata si in relatiile dintre oameni : About Schmidt era povestea celui care intelege cat de important este sa incetezi sa fii important in viata altora, Sideways este un film distilat si eclectic despre momentele de rascruce in care lasi sa ti se decanteze trecutul tulbure, cautand, ca printr-un vin cristalin si parfumat, culoarea, claritatea si densitatea unei noi vieti. Alaturi de un cuplu de prieteni atipic si complementar in vicii savuroase si virtuti prudente, vinul este al treilea personaj al filmului, hraneste pasiuni poticnite sau se evapora ca destrabalarile de-o noapte, un fel de fluid magic care da coerenta si incheaga, fura sau adauga sens.

Este de admirat echilibristica pe care o face Payne ca sa nu se prabuseasca nici in latura romantismului-caramel, nici in rapa depresiva a ipochimenului prea plin de constiinta si nici in hilaritatea tembela ori isterica a comediilor de duzina. Cateva cadre tonice sunt urmate in zigzag de apropierea camerei de ceafa unui ins care a intors spatele lumii si s-a reascuns in cochilia lui de durere.

Niciun detaliu nu e fortat, nicio situatie nu e supraexploatata, nicio scanteie de nepotrivire pe undeva. And friends are always friends, chiar si-atunci cand un imbecil te arunca in gura lupului, cand iti sufla peste noroc, cand calca-n strachini si trebuie sa cureti cioburile dupa el. Secventa cu batrana doamna-mama, cocheta ca o turturica, usor excitata in senilitatea ei in fata actorasului de trei lei si care te-ar tine sa imbatranesti langa ea e absolut sarmanta.

8.9 / 10 – ma pregateam sa-i dau 9.5, dar pentru ca mi-a luat Rin Tin Tin fata si a flancat un ditai filmu’, trebuie o mica ajustare